E trenul care plimb amintiri frumoase, le duc spre tine si le i-au de la tine..
Calator sunt numai eu cu rucsacul meu
Si aceasta scriere subsemnata .
Vagoanele sunt pline, oameni cu doruri, cu zambete sau tristete oferita pe fete.
Eu, doar un om plin de amestecuri de sentimente.
Nu ma grabesc , am timp, nu astept nerabdatoare sa cobor, azi nu..
O sa am timp sa gust din momentul coborarii mele deci nu il grabesc ci il sorb.
In aceasta calatorie destinata am zarit pe fereastra gandurile mele stand la o cafea cu orice necunoscut, soare si innorare, dar nimeni nu spune nimic, nici eu nici ei
Altii isi clatina capetele a nepasare, altii grabesc bautul cafelei iar altii pur si simplu isi aprind o tigare ce isi vand orice vis pentru un zambet aburit
Azi nimeni nu sta de vorba, nici macar eu dar zambesc
si revin pe scaun unde ma incanta o melodie si privesc pe geam inainte, spre destinatie
7 comentarii:
Vreau si eu un tren asa ca al tau... :) In al meu se plimba oameni plini de minciuna.
>:D<
calatori suntem cu totii... cu rucsacul gol, cu trupul la fel de gol, cu mintea neclatita..
frumoase randuri :)
Ce frumos:X esti foarte talentata:X
te pup:X
calatori suntem toti, insa importante sunt calatoriile pe care le facem, avem de invatat cate ceva din fiecare:X
@Cecilia- banuiesc ca in fiecare se ascund oameni plini de minciuni dar ei tac, uneori e bine sa le vezi doar fetele >:D<
@29 decembrie si C.L.M- va multumesc:*
Cât de frumos!
Titlul e genial!
Scrii foarte frumos.
Imi place foarte mult fotografia:x
Trimiteți un comentariu