"Unde eşti, pasăre albastră? Voi mai ajunge vreodată să zbor, să mă odihnesc în braţele vântului?
Ştii, există pe lume o pasăre care nu are picioare şi de aceea nu se poate aşeza nicăieri, ci trebuie să dea din aripi mereu, toată viaţa, acolo sus, în aer ... Trăieşte o viaţă întreagă cu aripile întinse în bătaia vântului; aşa doarme şi noaptea, adoarme în braţele vântului cu aripile întinse. "
11 comentarii:
postarea ta mi-a taiat orice suflu...
m-a purtat departe cu gandul..
putine randuri, dar atat de profunde..
Ma bucur, au inceput sa nu imi mai placa postarile lungi, atatea cuvinte exista incat sper ca le caut pe cele mai bune
Cat de frumos.Esti geniala :x
Ms:)
<3
Frumos:)
fara cuvinte...asa de frumos
te astept cu drag, invitatia e doar un lucru primitiv, as vrea sa ne vedem cand va fi momentul :)
desigur;))
WoW! Nu am cuvinte pentru aceasta postare. Sunt putine cuvinte, dar tot ce ai scris face cat o mie de cuvinte, direct in inima ajunge! Superb!
Trimiteți un comentariu